Prima oară la Vf. Omu

Data : 30 iunie - 2 iulie 2009

Traseu : Sinaia - Hotel Cota 1400m - Teleferic până la 2000m - Cabana Padina - Cabana Babele - Cabana Vf. Omu - Ciubotea - Poarta Bran - Brașov

Munte, dragă munte, bine te-am regăsit ! Sinaia destiniția noastră pentru acest anu 2009, cu gânduri mari de a ajunge pentru prima oară la Cabana Vf. Omu. Ziua a început foarte prost pentru noi din cauză condițiilor meteorologice destul de vitrege. Dupa circa 45-60min de la gară, o ploaie măruntă ne-a urmat toată ziua. Traseul stabilit devenise foarte greoi, astfel am optat să utilizăm, spre dezamăgirea noastră, telefericul !

Am urcat foarte repede de la 1400 la 2000 ne-am aranjat cum trebuie pentru a ne proteja de ploaie și am plecat spre Cabana Padina. Drumul a fost foarte facil, fară urcări, fară obstacole semnificative, pe scurt, o plimbare pe platoul Bucegilor.
Imediat la sosirea noastră undeva în spatele hotelului Peștera, a stat și ploaia. Ne-am asezat undeva alături pe o băncuță pentru a ne trage 2 minute sufletul. Chiar și pe ploaie drumul a fost ușor de parcurs.
La Padina am avut oportunitatea de a savura o masă caldă + câteva beri (speciale, pentru o zi terminată special). Mâncarea a fost delicioasă, ciorba magnifică, ca la mama acasă, și berea... foarte foarte ieftină !
A doua zi am fugit repede spre Cabana Babele. Acolo am făcut din nou pozele tradiționale cu monumentele și am plecat spre Vf. Omu.
Pentru prima oară am reușit să pun în aceeași poză (fără ajutorul photoshopului) lucrurile la care țin un pic mai mult pe lumea asta - muntele și fotbalul.
Sunt mândru fiindcă am ajuns pentru prima oară în viața mea la Cabana Vf. Omu. Este mult mai plăcut decât mi-aș fi imaginat vreodată. Lăsând deoparte prețurile de 2507m, totul este minunat. Avem la dispoziție de unde să servim o băutura căldă, și un loc bun de dormit.
Altitudinea exactă a cabanei și a Vf. Omu este încă subiect de discuții. Pancarda de la cabană indică 2507m. Interesant este că și Vf. Omu apare la aceeași altitudine ca și cabana deși stânca de lângă cabană are o înălțime de 9m.

A doua zi de dimineață, ne-am trezit pe o ceață foarte deasă. Optimistul Alex a sugerat să așteptăm vreo 30-45min pentru a aștepta dispariția ceții. Haha...mai greu ca acest lucru să se întâmple.

Suntem gata de plecat spre Bran. Ne vom descurca pe ceață, chiar daca abea se poate vedea la câțiva metri în față.
Coborârea este destul de solicitantă, dar peisajele compensează prin frumusețe. Suntem în al nouălea cer.

După câteva ore de coborât prin pădurea, urmăriți de o ploaie măruntă, am reușit să ajungem în Bran, dupa care ne-am urcat într-un microbuz spre Brașov de unde am luat trenul spre București.